alimentatia vegetariana

Auzim deseori că X este vegetarian sau Y este lactovegetarian sau Z este ovo-lacto-vegetarian. Ba, mai recent, auzim tot mai des de „vegan” în expresii precum „persoană vegan” sau „dietă vegană”. Veganismul este mai degrabă un stil de viaţă, o filosofie, pe scurt, e mai mult decât o dietă, deşi despre acest subiect, mai pe larg, într-un articol viitor.

Şi totuşi – ce înseamnă să fii vegetarian? Şi ce efecte are alimentaţia vegetariană asupra organismului?

Un vegetarian, în sensul strict al expresiei, nu mănâncă absolut niciun aliment care provine de la animale, incluzând aici carne, ouă, lapte şi produse derivate (brânză, iaurturi, etc.). Dieta unui vegetarian se rezumă la legume şi fructe, nuci, cereale, ceea ce pare de neînţeles pentru majoritatea dintre noi. Auzim de multe ori persoane spunând că nu pot trăi fără carne sau fără lactate – îi putem înţelege, aşa am fost crescuți, cu ideea că proteinele există doar în carne și calciul doar în lactate, însă de exemplu semințele de susan conțin de 10 ori mai mult calciu decât orice tip de lapte. În definitiv,mesothelioma Lawsuit o dietă vegetariană trebuie totuşi adaptată nevoilor organismului uman în sensul în care acesta trebuie să aibă un aport de proteine, lipide şi glucide în anumite proporţii chiar dacă este privat de carne, lactate şi ouă. Nutriţioniştii recomandă o proporţie de 12-13% proteine, 25-30% lipide şi 55-60% glucide zilnic, cu menţiunea că în cazul copiilor necesarul de proteine este de până la 15-16% zilnic, aceştia fiind în creştere.

De regulă, cel mai problematic în cazul unei diete vegetariene este aportul de proteine care este asigurat în acest caz prin alimente precum cereale cu bob întreg (quinoa, orez brun, orz), leguminoase boabe (fasole, năut, soia), seminţe, nuci, tofu şi lapte din soia. Trebuie totuşi avut în vedere că organismul uman nu are nevoie doar de un aport normal de proteine, lipide şi glucide ci şi de o cantitate suficientă de nutrienţi şi vitamine absolut necesare funcţionării sale la capacitate optimă. Din acest punct de vedere, trebuie să recunoaştem că un regim vegetarian nu poate asigura aportul zilnic de fier doar din alimente – ar însemna că o persoană vegetariană trebuie să consume zilnic o cantitate imensă de spanac; de exemplu, dacă 100 g de spanac conţin 3 mg de fier iar o persoană adultă are nevoie de aproximativ 20 mg de fier în circumstanţe normale, aceasta ar însemna că un vegetarian ar trebui să consume aproape 1 kg de spanac pe zi pentru a asigura necesarul de fier al organismului! Nu vă atrage ideea, nu? Totuşi, necesarul de fier poate fi asigurat prin alimente îmbogăţite, cum ar fi cereale cu adaos de vitamine şi minerale sau pur şi simplu prin suplimente alimentare specifice.

Aportul de calciu reprezintă o altă problemă în dieta unui vegetarian – în lipsa produselor lactate este destul de dificil să asiguri organismului necesarul zilnic. Una din opţiuni o reprezintă legumele sau fructele bogate în calciu, seminţele de susan, aşa cum spuneam mai sus, laptele din soia, cerealele pentru mic dejun (îmbogăţite cu calciu) dar se poate recurge şi la suplimente alimentare specifice.

Aceleaşi soluţii sunt adoptate şi în cazul vitaminei B12 şi a vitaminei D, două dintre cele mai importante dar şi mai greu de găsit vitamine pentru vegetarieni. De altfel, vitamina B12 se găseşte doar în alimente de origine animală sau în alimente îmbogăţite cu acest compus (lapte din soia, cereale, etc).

Aşadar, a fi vegetarian înseamnă nu numai să nu consumi produse de origine animală ci şi să ştii cum să faci acest lucru corect. Poate o alimentaţie vegetariană să îţi dăuneze organismului? Răspunsul este da, poate, atunci când persoana nu se alimentează corect şi nu ştie să îşi suplinească deficienţele de vitamine şi minerale din alimentaţie prin suplimente specifice sau anumite produse vegetariene prelucrate sau îmbogăţite în acest sens.

Dintre beneficiile constatate de către cei care au studiat efectele alimentaţiei vegetariene asupra corpului uman se remarcă:

  • un risc scăzut de obezitate
  • un risc scăzut de a dezvolta o boală cardiacă
  • un nivel normal de colesterol în sânge
  • risc mult diminuat de a dezvolta cancer de colon şi de prostată
  • risc scăzut de a dezvolta diabet.

V-am convins să adoptaţi un stil de alimentaţie vegetarian?

Dacă da, vă recomandăm totuşi să consultaţi un nutriţionist înainte. Doar un astfel de specialist vă poate face recomandările necesare adaptate stilului dvs de alimentaţie de până acum, vârstei şi stilului de viaţă.

Dacă nu, să ştiţi că nici nu ne-am propus acest lucru. Am dorit doar să atragem atenţia asupra faptului că este necesar un echilibru în alimentaţie ca şi în viaţă, în general. Poate că totuşi o dietă lacto-vegetariană ar funcţiona mai bine în cazul dvs. sau poate una ovo-lacto-vegetariană.

În orice caz, astăzi am ţinut atât să vă informăm cu privire la acest tip de dietă dar şi să salutăm vegetarienii care citesc acest articol. Şi, dacă îl citiţi pe 1 Octombrie, să ştiţi că astăzi este ziua voastră, Ziua Mondială a Vegetarianismului.

La mulţi ani, vegetarieni!

2015 © Copyright - Centrul Medical Sphera

Pentru urgente medicale in afara orelor de program apelati oricand, cu incredere 112, numarul unic de urgenta.